Män som hatar kvinnor(Men Who Hate Women)

Iniţial am fost foarte reticent faţă de acest film. Titlul său apărea prin tot felul de publicaţii. Părea tentant. Trailer-ele nu mă pasionează, nu cred că arată adevărata faţă a unui film în majoritatea cazurilor. Eram totuşi curios, aşa că am adoptat o tehnica des folosită de către multe persoane. M-am uitat în 5 minute, pe sărite, la câteva faze din film, ca să-mi fac o idee. Mi-am zis că nu am chef de drame. Filmul devine prea violent pe alocuri.

Într-un final m-am decis că merită văzut. Tot într-un final, al filmului, mi-am zis că e foarte bun. Foarte interesantă povestea ideii filmului. Una crudă, reală în lumea occidentală. Autorul și jurnalistul Stieg Larsson a publicat o carte, ”Bărbați care urăsc femei” (sau titlul de blog, în varianta originală), în care își scuipă cu amărăciune, eșecul. Dezgustat de violența sexuală (știu că unii adoră țări precum Suedia, pentru liberatea pe care o oferă și pentru traiul bun, dar realitatea e dată și de final; când răul iese la lumină), martor pasiv la un ”viol în grup” care-l va marca până la sfârșitul vieții, decide să-și pună toate frustrările în personajele romanului.

Avea doar 15 ani când, probabil, i-a fost teamă să protesteze. Protestul său a primit numele de Lisbeth, nume real, numele fetei care a suferit cu adevărat. Eroina cărților nu este decât o personificare a acelui eveniment care l-a marcat. ”Bărbați care urăsc femei” cunoaște succesul postum, devenind best-seller în mai multe țări, ca primă parte a unei trilogii, Millennium.

Filmul inspirat de roman este superb realizat, dar nu aș vrea să mă opresc la poveste și detalii tehnice. Ce mi-a sărit în ochi sunt detaliile care ar trebui să caracterizeze un jurnalist în munca sa. Iar prima parte, ”The Girl with the Dragon Tattoo” este, cred eu, cea mai reușita. Cu o acțiune mult mai interesantă decât partea a doua, și cu un conflict social mult mai misterios decât partea a treia, filmul este o excelentă introducere în peisaj.

De remarcat, cum spuneam, detaliile. Personajul masculin, Blomkvist, este un jurnalist de… succes, caruia tocmai i s-a inscenat ”retragerea” din activitate, mai devreme. Oferindu-i-se informații falsificate în mod intenționat, ca urmare a unei investigații care urma să dezvăluie secretele murdare ale unui magnat, Blomkvist este judecat și condamnat la 3 luni de închisoare pentru calomnie. Sursele lui trebuiau sa fie sigure. Iar până la efectuarea sentinței îi rămân 6 luni.

Pe de altă parte, Lisbeth Salander, o ”copilă problematică” a societății post-moderne dar și un hacker de renume în breasla ei, deține dovezi care infirmă ”vinovăția” lui Blomkvist. Folosindu-și talentul, dar și dispunând de tehnologie de ultimă oră, aceasta știe cam tot despre Blomkvist, urmărindu-i orice mișcare.

Sentința pronunțată îl pune pe Blomkvist într-o situație aparte. Este ”invitat” să investigheze cazul unei tinere dispărute în urmă cu 40 de ani. Mediatizarea sentinței și disprețul colegilor de breaslă este un motiv suficient pentru o pauză de la activitatea de jurnalist oficială, dar nu și de la modul de viață ”jurnalistic”, să spunem așa.

Inițiatorul anchetei este un puternic și influent om, lider al afacerii de familie numite Vanger Group, care consideră că nepoata s-a a fost ucisă. Ancheta dezvăluie un trecut sexual și ideologic întunecat al familiei, ducând în cele din urmă la descoperirea unui criminal în serie, din familia Vanger. Finalul este oarecum fericit. Ancheta lui Blomkvist are loc în paralel cu dezvăluiri din viața personală a lui Lisbeth, violată de ”gardianul” ei (personaj sinistru, cu oarecare legături cu tatăl lui Lisbeth, dezvăluite în ”The Girl Who Played with Fire”) și abuzată de necunoscuți. Dar, aceasta nu o împiedică să ofere ajutor.

Esențial pentru a-ți crea o imagine corectă despre cum ar trebui să arate un jurnalist adevărat sunt micile detalii din film, care fac deliciul publicului cultivat. Modul de a gândi, felul a-și alege ”sursele de încredere”, ”consumarea” resurselor, folosirea abilităților sunt doar câteva din acestea. Logica și intuiția, dar si spontaneitatea sunt elemente cheie într-un astfel de demers.

Sistematizarea elementelor cheie va fi parte din ”3 filme”.

Advertisements

1 Comment

Filed under film, Jurnalism

One response to “Män som hatar kvinnor(Men Who Hate Women)

  1. Pingback: 3 filme: 1.”Män som hatar kvinnor” sau “The Girl with the Dragon Tattoo” | stereologabsurd

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s