Jurnal de București 5: Jurnal 5

Am găsit zilele acestea câteva cuvinte scrise, parcă, pentru noi:

 

Uităm că darul prometean e translucid,

că visul unei nopți de vară, mincinos,

iar adesea uităm să zâmbim

pentru ultima și pentru prima oară.

Nu e de ajuns și scrumul tău în ochi?

 

Am să cad și am să cad din cer.

Am să fac din nemurire doar o schiță,

Ce e alb și nu e negru,

nu e nici lacrimă și nici măcar suviță.

O șoaptă blândă și eu am fost, și nu mai este.

 

De adevăr nu mă despart căci am fost liber.

Să mă scurg îmbietor se poate ca printre zece degete,

dar în pălmi de sfinți, nu e decât…… sublim.

Nu voi pleca fiindcă au rostit cuvinte,

ci fiindcă au zâmbit trecător unui viitor cu-minte.

Al lor.

 

<Gânduri scrise pe gheață într-un loc neadecvat.>

Advertisements

Leave a comment

Filed under poezie

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s