schimbări-de-plan/schimbare de planuri

Decorul ultimelor gânduri aruncate prin locurile ascendente a fost cam sumbru. Iernatic aș putea spune, și familial. Chiar familiar, dacă e să cred că realitatea și-as spus cuvântul. Era un fel de iz de om hoinar care se ducea de colo-n colo. Cum dimensiunile spațiale nu-și au noimă aici, mă arunc într-un decor cu linii de metal și mult ciment. Eram tot un hoinar, umblând ca un orb speriat.

Știu că mi-am pus semnătura pe un CD. Am văzut cu ochii minții lucrul acesta și înțelegeam tot. Apoi am fost din nou aruncat în altă lume. Părea tot un loc familiar, dar nu l-am văzut în viața mea. Părea un turn vechi, din filme noir ale vremurilor. Același decor sumbru, prietenii mei vechi. Era Clubul Păguboșilor din gimnaziu. Filmele proiectate în interior erau și ele dintre cele vechi, anii ’20. Imaginea pe care o vedeau ochii mei părea, mai degrabă, înecată în sepia.

Mă deranja la culme faptul că era o clădire plină de apă. Trebuia să calc atent pe grinzile de lemn aruncate prin apă. Eram toți acolo iar un chip cunoscut mi-a făcut o invitație. Era cel mai priceput în industria cinematografică dintre noi. Am uitat celelalte detalii. Scenele se leagă, eu căutam, poate fără interes. Și ceva nu era la locul său. Nu știam că diminețile-mi vor fi ciudate. M-am trezit.

Advertisements

Leave a comment

Filed under minte, psy

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s