bestiar civic

A fost odată ca-ntotdeauna şi, la noi în ţară, rămâne aşa. Fiindcă ne place soneria aia şmecheră cu deşteptarea românului. În fine.

 

A fost o pădure iar acum e un parc, industrial vorbind. Iar un căţel ce se credea fidel voia să devină un lup cu statut. Oile nu permiteau prea multe. Cu siguranţă nu permiteau lupi, şi mistreţi, şi alte jivine printre vulpi şi curci. Nimic nu e sigur.

 

În pădure se aplica legea junglei. Nu era frumos, nu aveam pavele de marmură ci doar ciment şi asfalt. Şi nu aveam decât un singur copac, lângă un râu, dar acesta era cu rădăcinile în sus şi cu crengile ascuţite, înfipte  în fum şi praf. Leul, regele junglei era doar un măgar făţarnic. Era nevoie de puţină cultură şi aflam toţi, din timp, că leul trăieşte în savană. Dar noi stăteam în parc. Nimic deosebit. Şi cultura e la umbră, nu pe titluri afişate în stil european. Ce capitală!?

 

Copacul se rotea în mod aleator printre dalele de piatră lipsă. Nu stătea în acelaşi loc. Nu avea apă. Ultima dată era lângă un râu, dar orice baltă devenea râu. Păsările, călătoare, de felul lor, obişnuiau să deschidă pliscul către cer. Tânjeau după iubire, dar aveau gâturile uscate de durere. Apoi norii îi mutam cu ghearele şi universul întreg se scurgea printre ei. Orice baltă devenea un râu fiindcă ne era cald tare.

La ultimul copac se adunau şi porcii. Căutau ghindă şi tot ce primeau era lipsa de respect. Toţi porcii trebuiau să moară! „Piglar Morghulis”, dacă îmi este permis să aberez. Ne făceau nopţile mai mişto.

Animalele mai mari, râsulşiplânsul, vacaşiporcul, capraşiboul împărţeau acelaşi sfat. Se adunau la 4 luni destule şi pline şi se afişau public pe pietrele mai înalte. Asta făceau după mai multe rotaţii şi tot acolo ajungeau. Şi dădeau frunze pe frunze şi tot nu se săturau la mestecat. Dar sfatul lor era puternic, precum era de efemer, căci graniţele parcului se schimbau după placul lor. Şi erau atât de slabe dobitoacele!

 

Căţelul nostru era şi el confuz. Deprinderea de a fi forestier într-un habitat atât de ostil îl consumase ani la rând. Stătea într-o grădină şi mai lătra către străini. Dar duşmanii stăpânului său erau ceilalţi câini.Toţi erau aspiranţi la titlul de circari. Fiindcă era un circ, casa stăpânului. Erau şi prădători, afară, grămadă.

Câinele despre care se spune că-şi tot schimbă părul, dar năravul ba, era cuminte. Prea cuminte. Aşa că, atunci când a muşcat un limax, a fost scos afară din curte. Nu primise nici apă, nici mâncare de ceva vreme. Era flămând. Ajunsese vagabond.

Fostul stăpân era o vulpe fără rost, fără culoare. Doar razele de soare ce-i mai străluceau pe frunte. Reuşise să-l păcălească şi pe urs, de multe ori. Era un urs ce se dorea justiţiar dar nu avea nici coadă, nici cojones. Vulpea noastră nu era stăpână pe sine. Avea vulturi drept maeştrii. Le aducea de mâncare şi se hrănea cu resturile. Nenatural, aş zice. Dar putea să chiţcăie din când în când, când i se dădea voie.

Totuşi, câinele devenit, după 3 tumbe, un tânăr lup a supravieţuit acelei ierni. A urmat încă una. Iar în vară a plecat la vânătoare. Mănâncă scoarţă de copac şi struguri, orz şi jamón, bea apă doar de izvor. Duce o viaţă plăcută dar răsăriturile sunt prea luminoase şi solitare.

Cât despre bestiile ce-au rămas prin tundră… ei, bine, povestea nu e clară. Nici nu sună a poveste. E o ciudăţenie. Unele păsări se tot plimbă, albinele se tot caţără, iar şobolanii tot la terase se adună. Cât despre balaurii cu colţi şi harpii cu limbi despicate, mai ieri erau iepuraşi, şi căţele, şi fluturi, şi curve proaste. Mă refer la oameni nu la femei.

Aceştia, mai spre urmă, ce se tot transformă, au chipurile la vedere căci sunt multe. Candidează la primăria Aradului.

Advertisements

Leave a comment

Filed under absurde, cultura, cutume, etica, filosofie, Jurnalism, lifeitslef, muzica, personal, politic, satire, scriituri, socializare

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s