Monthly Archives: November 2019

vot, nevot, tot netot, tot om.

Nu am fost la vot de multă vreme. În România sigur funcționează principiul că votul tău nu contează. Anul acesta, pur și simplu nu ai avut cu cine vota pentru funcția de președinte.

 

Mai precis, eu mi-am pierdut total încrederea în politicieni, chiar și în cei noi. Am motivele mele să cred că un vot, un haștag și un protest nu schimbă nimic. Am fost bețivanul caragialic. Totuși, mi-am luat dreptul în serios de data asta.

Totuși.

În urmă cu 30 de ani, revoluția de la Timișoara a devenit lovitură de stat, la București, câteva zile mai târziu. Înainte de 89, oamenii se împărțeau în 3-4 categorii: cei care făceau parte din sistem (PCR, Securitate) și aveau beneficii directe, cei care au luptat împotriva sistemului și au făcut puscărie (Țuțea), cei care colaborau cu Securitatea (1 din 4 români) și ceilalti, prinși la mijloc. Unde au dispărut toți aceștia? PCR nu s-a transformat in FSN, apoi PDSR, PSDR, PSD? Nu s-a practicat migratia între partide dupa 96 si nu numai, fiindcă PDSR-ul de atunci a gresit pasul pentru o clipa? Vechii ingineri și tovarăși nu sunt împrăștiați în toate partidele acum?

În momentul actual nu mai există partide politice vechi la care să apelezi, până și PNL-ul e plin de fosti comuniști și alti oameni odioși. Niciunul nu mai are o filosofie la care să aderi. Cine e de stânga, cine chiar e de dreapta? Și măgăria cu democrația nu funcționează într-un stat în care omul de rând a prosperat săpând groapa vecinului. Mă simt oribil când aud pe unul vorbind de democrație.

Lumea nu votează cu Dăncilă, votează cu partidul vechi. Lumea votează cu miliția/apărătorii moștenirii lui Ceaușescu, cei care îți asigură viitorul pe spatele altora. Cât timp sunt la putere. Pentru ei a fost întotdeauna o problema de supraviețuire. De aceea, ca partid unic, tot timpul a avut susținători de peste 20%, chiar și în vremurile cele mai grele. Au manipulat și promis/mințit non-stop pentru a atinge niște cote. Se mănâncă oamenii intre ei pentru un colț de pâine la colț de stradă. De ce nu ar fi și în politică la fel? Asta și faptul că românul e ca un pește, dă o tură de bazin și uită ce trebuia să facă.

 

Până una alta, democrația pe care vi-o doriți, voi, cei ne-PSD, sau anti-PSD, sau cum vreți voi, nu se poate. Iar faptul că vă considerați superiori celor ce votează PSD, nu vă face astfel. E ca și cum Ceaușescu ar fi fost liberal, sau republican, sau țărănist, iar voi, împărtășind aceeași filosofie de partid, prosperați, fiind unul(altul) din cei patru români ce colaborează cu Miliția de stat. Prin faptul că defăimați astfel oamenii care votează în propriul interes, nu faceți altceva decât să demonstrați că nu sunteți decât alții care vor să manipuleze, să nu respecte libertatea altora, să fure, să mintă, să facă parte din sistem (altul) care promovează nepotismul, mârlănia, șantajul și toate nenorocirile comuniste, post și neo. Mie nu mi-e ciudă pe hoți că nu mai vreau să fiu ca ei. Și poate e mai frumos să convingi oameni decât să îi acuzi din ciudă, când pierzi.

 

P.S. Dăncilă poate deveni președinte după teoria peștelui: e mai actuală amintirea unui președinte inapt decât toate ororile comuniste de zeci de ani. E greu de ținut minte că, totuși, PSD reprezintă elita, crema vechiului sistem, esența moștenirii ceaușiste, un fel de cutia Pandorei.

Leave a comment

Filed under cutume, etica, filosofie, istorie, Jurnalism, personal, politic, satire, scriituri, socializare